Înainte ca președintele rus să ordone invadarea Ucrainei, Statele Unite și aliații săi europeni au avertizat Rusia că dacă atacă țara vecină, i se vor impune sancțiuni economice stricte, inclusiv la nivelul sectorului său energetic. Germania, la rândul ei, a suspendat oficial construirea noii conducte Nord Stream 2, deținută de compania de stat rusă de gaze, concepută pentru a livra gaz rusesc Germaniei.
Întrebarea este acum dacă și cum va riposta Moscova. Există o teamă tot mai mare la nivelul Europei că Rusia ar putea să „lovească” continentul european prin oprirea alimentării cu gaz către țările care depind cel mai mult de gazul rusesc.
Pentru multe state europene, amenințarea de a pierde accesul la energia Rusiei este privită cu mare îngrijorare. Europa importă 40% din gazele sale naturale din Rusia, iar multe state au o expunere semnificativă la comerț și investiții pe piețele rusești. De exemplu, Germania și Italia sunt țările care importă cea mai mare cantitate de gaz rusesc. Aceste legături energetice și economice nu afectează în mod egal toate țările europene.
Kremlinul va încerca, fără îndoială, să exploateze aceste diferențe pentru a semăna dezbinare în ceea ce privește răspunsul UE la invazie. Dacă Rusia se va folosi de puterea sa energetică, reușind, de exemplu, să forțeze Germania sau Italia să se abțină în aplicarea unor sancțiuni dure, asta ar putea oferi Moscovei o modalitate de a rezista consecințelor economice ale invaziei.
Dar succesul acestei strategii de „a dezbina pentru a stăpâni” nu este sigur. Decise să tragă Moscova la răspundere pentru agresiunea ilegală, statele europene îl pot contracara efectiv pe Putin. Pentru a face acest lucru, UE va trebui să susțină țările membre cele mai vulnerabile la șantajul rusesc și, eventual, să regândească structura piețelor europene de energie.
În ceea ce privește România, autoritățile noastre declară că nu ar trebui să ne facem griji în legătură de dependența de gazul rusesc, dependență care ar fi totuși între 20 și 30% anual. Rămâne de văzut dacă prețul gazului va fi sau nu modificat. Dar, mai multe detalii legate de prețul gazelor suportat de consumatorii români sunt prezentate in articolul de la Cez Info.
Interesant este că țara noastră nu cumpără direct gaz din Rusia. Potrivit Europa Liberă, gazele rusești ajung pe teritoriul țării noastre prin intermediari din Cipru sau Elveția.
„Divide et impera”
Cele mai citite articole
În teorie, Uniunea Europeană are un avantaj semnificativ în relația sa economică cu Rusia. Rusia se bazează pe piețele europene pentru mai mult de jumătate din exporturile sale, în timp ce Uniunea Europeană trimite doar cinci la sută din exporturile sale către Rusia.
Această diferență reflectă o diferență de dimensiune – economia UE este de zece ori mai mare decât cea a Rusiei – și o expunere diferită la comerțul internațional. Rusia este slab integrată în economia globală. În ciuda zgomotului din jurul unei apropieri tot mai mari dintre Beijing și Moscova, ar avea dificultăți să înlocuiască veniturile pierdute din exportul către UE cu venituri de pe piețele chineze.
În schimb, nicio țară din UE nu trimite mai mult de 20% din exporturile sale către Rusia. Deși Bulgaria, Estonia și Lituania sunt cele mai expuse șocurilor comerciale, exporturile lor către Rusia reprezintă doar trei, respectiv, șase procente din PIB. Rusia este și mai puțin importantă pentru economiile mari, cum ar fi cele din Franța, Germania și Italia, reprezentând între 1 și 2 procente din exporturile lor totale. Orice potențiale contra sancțiuni rusești care vizează importurile din UE vor avea, prin urmare, doar efecte marginale.
Când vine vorba despre energie este o altă situație, totuși. Gazele naturale au fost recunoscute de mult timp drept cea mai puternică pârghie economică a Rusiei în Europa și rămâne așa, în ciuda eforturilor UE de a reduce dependența de gazul rusesc.
Capacitatea Moscovei de a exploata această dependență ar putea fi accentuată de dependența unor state membre UE. Belgia, Franța și Țările de Jos importă mai puțin de zece la sută din gazele lor naturale din Rusia; Spania și Portugalia nu importă deloc.
Germania, în schimb, se bazează pe Moscova pentru aproape jumătate din importurile sale de gaze naturale, iar Italia în jur de 40%. Pentru Austria, Ungaria, Slovenia și Slovacia, cifra este de aproximativ 60 la sută, iar pentru Polonia, de 80 la sută. Bulgaria se bazează pe Rusia pentru toate gazele sale naturale, iar Moscova a anunțat deja că oprește temporar livrarea de gaze către vecinii noștri bulgari dacă aceștia nu vor plăti în condițiile solicitate.
Această dependență energetică reprezintă un atuu pentru Moscova, întrucât mai multe țări din UE ar putea să nu dorească să susțină sancțiuni mai aspre împotriva Rusiei, temându-se că rușii le-ar putea întrerupe aprovizionarea cu gaze.
